Nevoia de a avea întotdeauna dreptate este una dintre cele mai răspândite credințe din cultura noastă. Ne certăm pentru opiniile noastre cu toată lumea care ne este împotrivă, în discuțiile minore și banale, dar mai ales în bătăliile pe care le avem cu cei care nu ne împărtășesc opiniile politice, religioase sau cele despre schimbările climatice. Este obligatoriu să avem dreptate iar asta ne accelerează pulsul, ne face să ne strigăm părerile chiar dacă partenerul de discuție este la un metru în fața noastră, ne determină să rupem relațiile cu cei apropiați.
A avea dreptate ne afirmă și ne crește stima de sine. Iar asta pentru că încă din școală suntem răsplătiți cu note mari pentru răspunsurile corecte în timp ce suntem certați și chiar pedepsiți pentru răspunsurile incorecte; apare astfel sentimentul de umilință și de eșec. A avea dreptate ne ajută în cultura din ce în ce mai competitivă unde contează mai puțin respectul, altruismul și onoarea.
Tocmai pentru că vrem să avem întotdeauna dreptate avem tendința să căutăm și să interpretăm informații care ne susțin punctul de vedere, ignorând totodată informațiile contrare. Această prejudecată, numită confirmation bias, ne influențează foarte mult gândirea și procesul de luare a deciziilor; fiind bine înrădăcinată în subconștient nu poate fi eliminată, dar poate fi educată prin formarea abilităților de gândire critică.
Disonanța cognitivă, un alt motiv ce ne face să avem această prejudecată, este starea emoțională care implică deținerea concomitentă a unor convingeri sau a unor comportamente aflate în conflict una cu alta. Oamenii au o nevoie înnăscută, dar mai ales bine întipărită de societate, de a se asigura că ideile și convingerile lor sunt valide iar atunci când acest lucru nu se întâmplă ei încearcă să manipuleze informațiile pe care le primește creierul pentru a obține o stare interioară de armonie și echilibru.
Și atunci când investim avem tendința să luăm în considerare doar informațiile pozitive despre compania respectivă, informații ce ne validează decizia alegerii acelei companii în detrimentul altora. Selectarea doar a acestor informații poate duce la o lipsă a diversificării sau alegerea unor investiții mult mai riscante decât ne permitem. Prejudecata de confirmare ne împiedică să vedem condițiile reale de piață: selectarea doar a opiniilor pozitive despre companie sau despre sectorul din care face parte spre exemplu și ignorarea celor negative ne poate aduce pierderi importante pe termen mediu și lung. Nevoia de a avea dreptate ne împinge să ne validăm decizia de investire.
Lasă că știu eu că va fi bine pentru că e bună compania, așa zice directorul, că sunt planuri mari de investiții, ce contează că e război, pandemie, șomaj etc. Marea schemă piramidală a lui Madoff, o fraudă uriașă de peste 170 miliarde de dolari sau fenomenul tot mai crescând al fake news-urilor sunt doar două exemple ce se bazează pe prejudecățile noastre în luarea unor decizii greșite.
Combaterea acestei prejudecăți necesită adunarea cât mai multor informații, pozitive și negative despre investiție, dar și definirea clară a orizontului de timp pentru care facem această investiție. De asemenea, definirea clară a profilului de risc pe care ni-l asumăm dar, mai ales, adoptarea unei strategii susținute pe termen mediu și lung care să împiedice zgomotul de fond și deciziile impulsive de investiții este necesară.
Be First to Comment