Am văzut săptămâna trecută cum contabilitatea mentală ne face să luăm decizii emoționale, decizii ce în majoritatea cazurilor ne fac să pierdem bani. Continuăm săptămâna aceasta să analizăm prejudecăți ce ne “întunecă“ mințile atunci când investim – tranzacționăm – jucăm pe diverse burse. Astăzi vorbim despre mentalitatea de turmă.
Cu toții am fost tineri și am făcut cel puțin o prostie pentru că, membrii ai unui grup mai mare sau mai mic, am urmat comportamentul celorlalți. Eu, spre exemplu, eram la liceu și colegii au zis hai să chiulim la ora de matematică, sărim gardul și mergem la barul de lângă școală. Bine, gardul avea niște țepi de fier în partea de sus care l-ar fi făcut invidios și pe Vlad Tepeș… NU mai continui povestirea, căci nu e plăcută, dar o dau ca exemplu de decizie stupidă datorată mentalității de turmă. Sau, cel mai bun exemplu de decizie proastă datorată instinctului de turmă, este cel care, atunci când căutăm un restaurant, îl alegem pe cel care este mai plin în dauna celui care are doar două mese ocupate – probabil mâncarea este mult mai bună gândim marea majoritate.
În finanțele comportamentale, mentalitatea de turmă se referă la tendința investitorilor de a copia ceea ce fac alți investitori, influențați de emoții și instincte mai degrabă decât de analize fundamentate. Diverse motive ne fac să adoptăm acest tip de comportament: nu am timp să aloc pentru informare și analiza investițiilor, costul achiziției informațiilor este prea mare, nu prea mă pricep la termeni financiar și cel mai bine copiez ce fac ceilalți, prejudecata de a considera că dacă un investitor a câștigat (și putem vedea asta acum pe diverse platforme de tranzacționare) sume mari asta înseamnă că și de acum încolo va avea același succes. Dacă arunc o monedă în aer și de 99 de ori pică banul, asta nu înseamnă ca și a 100 oară va pica tot banul, probabilitatea este mereu aceiași de 50% pentru oricare dintre cele două fețe ale monedei.
Fenomenul se amplifică în momentele de maximă volatilitate: atunci când marea majoritate a investitorilor nu știu să citească diversele informații apărute și prețurile o iau razna într-o direcție, atunci această evoluție este exacerbată de acest aflux mare de investitori – pe principiul FOMO (Fear of missing out) toată lumea cumpără, eu ce fac stau degeaba și mă uit cum cresc? or știi ei de ce cumpără, că nu au venit la bursă să piardă bani…
Cum facem să nu intrăm în turmă?
Trebuie să cântărești foarte bine decizia de a fi un investitor pasiv – atunci când dai banii spre administrare unui administrator de fonduri sau un investitor activ – atunci când tranzacționezi singur, gândind că vei reuși să obții randamente mai bune decât un profesionist. Atunci când ți se sparge o țeavă, chemi un instalator de obicei pentru că nu te pricepi; de ce ai face altfel cu banii tăi pentru care ai muncit cu trudă?
Dacă decizi să fi un investitor activ, atunci trebuie să ai în vedere că trebuie să aloci timp și bani pentru a învăța diversele concepte financiare, pentru că altfel, orice decizie va fi una emoțională și atunci vei pierde bani. Fă-ți singur analizele despre companii, nu te teme de eșec, căci este inevitabil, stabilește-ți o strategie și urmărește-o cu disciplină militară.
Be First to Comment