Press "Enter" to skip to content

Prince of Persia The Lost Crown – primul joc mare din 2024 surprinde (review)

După un 2023 plin de lansări extraordinare, de la aventura superbă din Marvel’s Spider-Man 2 până la poate cel mai bun RPG din toate timpurile, Baldur’s Gate III, 2024 are niște cizme mari de umplut. Și dacă dezastrul de Forspoken a fost primul titlu mare lansat anul trecut, acum pare că începem cu dreptul. Prince of Persia The Lost Crown reprezintă un reboot, o reînviere a uneia dintre cele mai mișto și mai apreciate serii din gaming, și zic eu că echipa de la Ubisoft Montpellier au dat lovitura.

Nu este un joc de acțiune 3D ci un Metroidvania, deci asta i-ar putea descuraja pe unii, dar spun cu mâna pe inimă că Prince of Persia The Lost Crown este o minunăție de joc. Este amuzant, are o poveste bună iar gameplay-ul moment to moment este cât se poate de antrenant. Așa cum ziceam e un început de an extraordinar și dacă și restul titlurilor de anul ăsta arată la fel, 2024 va fi încă și mai bun decât 2023! În plus, consider că noul Prince of Persia deschide oficial discuția pentru Jocul Anului 2024, atât de bun mi s-a părut! Am spus-o aici oficial, să vedem dacă se și adeverește.

Prince of Persia

Dar până una alta, haideți să lăsăm predicțiile la o parte și să ne îndreptăm atenția asupra jocului de azi: Prince of Persia The Lost Crown. Și înainte să trecem la discuțiile despre gameplay, grafică și poveste, vreau să facem o scurtă lecție de istorie și să vedem ce mama naibii înseamnă un joc Metroidvania, ca să știm de unde plecăm.

Ce este un Metroidvania?

Un Metroidvania, așa cum îi spune și numele, este un sub-gen de joc inspirat din alte două titluri extrem de influente și de relevante de acum mai bine de 30 de ani: Metroid și Castlevania, cu o hartă complexă și neliniară de explorat și un sistem de progresie bazat pe deblocarea diferitelor puteri disponibile în joc pentru a sări peste o prăpastie mare, de pildă.

Ce exemple de astfel de jocuri avem? Well, în afară de mai sus menționatele Metroid și Castlevania, din sub-genul ăsta mai fac parte și titluri extrem de populare și de iubite de fani, cum ar fi seria Ori, adică superbele Ori and the Blind Forest și Ori and the Will of the Wisps, magnificul și extrem de dificilul Hollow Knight dar și rogue like-ul Dead Cells.

Toate jocurile astea, dar și multe altele de-a lungul timpului, împărtășesc elementele alea de game design pe care le-am spus mai devreme, au lumi imense și imposibil de traversat fără puterile aferente, cu un stil 2D side-scrolling și acțiune cât cuprinde. Astea fiind zise, cei de la Ubisoft au avut o misiune grea în față: să facă un Metroidvania care păstrează caracteristicile definitorii ale genului, dar în același timp să adauge chestii noi pentru ca jocul să nu fie o clonă de Hollow Knight sau Ori. Și fix asta au făcut, deci să începem cu cel mai important aspect al unui astfel de joc.

Gameplay

Indiferent că vorbim despre un city builder, shooter sau Metroidvania, orice joc trebuie să aibă un gameplay rafinat și plăcut. Pentru că, până la urmă cu latura asta a jocului vei interacționa cel mai mult pe parcursul orelor petrecute în el. Sure, o poveste bună e mișto și poate completa experiența, dar e degeaba dacă momentele de dintre cutscene-uri sunt pline de activități banale și plictisitoare. Well, nu este cazul aici, și Prince of Persia The Lost Crown este o bijuterie la capitolul gameplay.

Prince of Persia

Stilul sidescrolling cu multă explorare presărată pe deasupra este foarte bine implementat, personajul principal se controlează ușor și este cât se poate de responsive la comenzile tale. Pe deasupra, atacurile au punch și greutate, și vei simți fiecare lovitură de sabie sau săgeată trasă cu arcul. Chestia asta din urmă este foarte importantă, pentru că Prince of Persia The Lost Crown are tot felul de combo-uri și mișcări pe care le poți face și care impactează mult flow-ul combat-ului. Este un sistem ușor de învățat dar greu de aprofundat, și jocul m-a împins să învăț trucuri noi și să experimentez până aproape de final, deci o mare bilă albă aici.

La asta se adaugă și diferitele magii pe care le aduni pe tot parcursul gameplay-ului. De la un combo care dă o tonă metrică de damage, până la o baltă de lumină pe jos care îți reface HP-ul atât timp cât stai în ea și până la o mișcare de tip kamehameha parcă luată direct din Dragon Ball Z cu care îți poți decima inamicii și apăra atacuri puternice. Ca să folosești puterile astea ai nevoie de un soi de mana, resursă pe care o primești atunci când ataci sau omori inamici și, dacă ai modificatoarele necesare, atunci când iei damage sau când dai un parry.

Prince of Persia

Dar jucăriile noi pe care Prince of Persia The Lost Crown ți le înmânează pe tot parcursul campaniei nu se rezumă doar la combat, ci și la traversare. Ai la dispoziție un dash pe care îl poți folosi atât la sol cât și în aer, te poți agăța de pereți și, spre jumătate, primești și un double jump care schimbă radical felul cum abordezi plimbatul pe hartă și puzzle-urile. Iar astea din urmă variază de la extrem de ușoare la teribil de grele, și la multe dintre ele vei avea nevoie de toate uneltele din arsenal pentru a le completa.

Ca un top tip, nu uitați să vizitați trainer-ul din hub-ul principal și să faceți toate tutorialele de acolo. În afara faptului că primești niște credite cu care îți poți îmbunătăți arsenalul existent și poți cumpăra chestii noi (ajungem imediat și acolo), multe dintre combo-urile posibile nu îți sunt explicate la început, în zona de tutorial, ci doar în acele programe de antrenament speciale. Asta înseamnă că într-un singur loc îți îmbunătățești și skill-ul, și echipamentul, deci nu ai scuză să ratezi asta.

Și dacă tot am menționat de upgrade-uri, uite un moment perfect să discutăm mai multe despre modalitățile prin care îți poți îmbunătăți armele și amuletele. Ce sunt amuletele și cum funcționează vă zic imediat, dar până atunci haideți să aruncăm o privire sistemului propriu-zis. Moneda principală pe care o vei folosi la orice upgrade, denumită Time Crystals, o colectezi după ce omori inamici sau distrugi noduri amplasate de cele mai multe ori în locuri greu accesibile.

Prince of Persia

Odată ce ai strâns suficiente cristale, un drum în zona principală te va lăsa lefter de-a dreptul, dar vei pleca de acolo un om mai puternic. Pe lângă bonusurile obișnuite cum ar fi damage crescut la săbii și capacitatea de a stoca mai multe săgeți în tolbă, Prince of Persia The Lost Crown îți pune la dispoziție și niște poțiuni de viață, gândește-te la Estus Flask-urile din Dark Souls, ale căror caracteristici (cum ar fi numărul lor și cât HP regenerează) pot fi îmbunătățite pe măsură ce progresezi prin joc.

Dar poate cea mai interesantă rotiță a sistemului ăsta sunt amuletele. Astea sunt niște iteme pe care fie le găsești ascunse prin lume, fie pică de la un boss, fie le cumperi din hub, and let me tell you: chiar schimbă dramatic felul cum abordezi combat-ul în Prince of Persia The Lost Crown. Poți opri timpul pe loc atunci când faci un parry corect, poți păcăli moartea o singură dată, astfel o lovitură care ar fi fost fatală acum îți reface puțină viață și poți crea zone în care timpul se mișcă mai încet, făcând inamicii tăi vulnerabili, atunci când reușești un parry bun.

Prince of Persia

Și pe astea, la fel ca toate celelalte elemente din arsenalul tău, le poți crește puterea la un anumit NPC. Costurile pentru upgrade-uri pot părea mari, dar jocul nu se sfiește să arunce cu cristale în tine, iar dacă ești mai aventurier de fel și te abați de la cărarea principală vei avea mai mult decât suficiente resurse. Prince of Persia The Lost Crown te răsplătește din belșug dacă îți bagi nasul în toate colțurile sale, și recunosc că aș fi ratat niște amulete interesante și mi-ar fi luat mai mult timp să îmi perfecționez echipamentul dacă aș fi mers cu capul înainte pe main quest.

Și că tot veni vorba de asta, un alt lucru pe care l-am apreciat mult are legătură cu toate funcțiile de accesibilitate disponibile în joc. Din start, Prince of Persia The Lost Crown îți dă opțiunea să alegi una din cele patru dificultăți, totul standard până aici, dar este pentru prima dată când văd într-un Metroidvania o opțiune care să îți arate obiectivele la quest pe hartă.

Mai exact, ai de ales între o experiență bazată pe explorare, cu un minim de informații pe hartă, și una asistată, „guided” așa cum îi spune jocul, gândită pentru cei care vor să aibă o oarecare idee încotro trebuie să se îndrepte în orice moment sau să treacă prin firul narativ mai repede.

Prince of Persia

În plus, dacă te blochezi la vreunul dintre secțiunile de puzzle grele, o setare din meniu îți permite să dai skip complet acelor zone, ceea ce strică din experiența overall a jocului dar te poate ajuta să treci mai departe dacă nu reușești în mod normal.

Uite-ne ajunși până aici fără să vorbim despre poveste, și dacă tot am menționat de ea, hai să remediem asta. Acțiunea îl are în rol principal pe Sargon, unul dintre cei mai puternici luptători din Persia, în misiunea sa de a salva prințul regatului, răpit la începutul jocului. În cele peste 25 de ore pe care le-am petrecut în joc am dat de multe răsturnări de situație care m-au ținut cu sufletul la gură, unele personaje pe care le consideram familie au devenit dușmani și, deși firul narativ pare grăbit și scurtat pe alocuri, mi-a plăcut mult povestea din Prince of Persia The Lost Crown.

Prince of Persia

Nu este cea mai elevată sau evocatoare poveste din lume, dar reprezintă un motiv bun să îți continui parcursul prin lumea asta imensă și superbă. Țin să vă anunț dinainte că durează cam o oră până când jocul începe cu adevărat, partea de la început fiind rezervată conturării personajelor, a țelurilor și a idealurilor lor, dar și pentru a te învăța mișcările de bază, cum să ataci și după ce trebuie să fii atent.

Grafică și sunet

Acum trecem la discuția despre grafică, și am o mențiune de făcut înainte. Acum vreo lună de zile am citit pe net o știre cum că Prince of Persia The Lost Crown ar merge la 60fps pe bătrânul Nintendo Switch, unele dintre puținele jocuri AAA noi capabile de așa ceva. În mod evident asta mi-a stârnit interesul și am insistat să testez jocul pe Switch, tocmai ca să văd cum merge și cum arată. And well, nu am fost dezamăgit.

O să încep cu elefantul din încăpere, adică cu framerate-ul, care aproape că nu clintește sub 60 în timpul gameplay-ului. Fiecare secvență de combat sau platforming a fost extrem de fluidă, atât de mult încât nu am putut da vina pe performanța proastă a jocului atunci când inevitabil mi-am găsit sfârșitul. Iar astea sunt cuvinte mari de laudă pentru venerabilul senior Nintendo Switch.

Prince of Persia

Cu toate astea, nu mi-aș face datoria dacă aș spune că totul este lapte și miere pe vechea consolă. Am observat niște căderi de cadre pe secundă sesizabile, în special atunci când începe un cutscene sau, câteodată, atunci când o nouă zonă este încărcată. Și dacă tot am zis de asta, trebuie să raportez și niște timpi de încărcare măricei, în special atunci când dai fast travel dintr-o parte în cealaltă a hărții, ceea ce era cumva de așteptat dar tot nu face lucrurile mai ok.

Nici la capitolul fidelitate grafică nu stăm strălucit. Prince of Persia The Lost Crown rulează la 720p în modul handheld ceea ce poate părea puțin, dar în combinație cu ecranul mic, deci cu o densitate a pixelilor măricică, experiența este ok. Lucrurile se îmbunătățesc atunci când bagi consola în dock, iar rezoluția sare la 1080p, se păstrează rata de cadre la 60 și calitatea imaginii crește, dar tot am observat multe texturi de proastă calitate, câteva efecte speciale care lipsesc și un anti-aliasing mai slab, dar chiar și așa nu am motive serioase să mă plâng.

Prince of Persia

Partea cea mai bună este că dacă alegi să te joci Prince of Persia The Lost Crown pe altceva decât pe Switch vei avea o experiență și mai bună. Pe PS5 și pe Xbox Series X jocul rulează la 4K 120fps și arată sublim. Xbox Series S trebuie să se mulțumească cu 2K la 60fps, dar chiar și așa este foarte bine, în timp ce consolele de bază din generația trecută (adică PS4 și Xbox One) rulează la 1080p 60fps. Dacă se întâmplă să mai folosești un PS4 Pro sau un Xbox One X, poți sta liniștit știind că Prince of Persia The Lost Crown merge la 4K/60fps.

Nici nu cred că trebuie să spun că pe PC lucrurile stau încă și mai bine, deoarece te poți juca la orice rezoluție vrei, cu câte fps-uri te ține sistemul. Cerințele sunt relativ cuminți, iar pentru 60fps la 4K cu setări ultra ai nevoie doar de un GTX 1060 de 6GB, un i7 6700 sau Ryzen 5 1600 și decât 8GB RAM. Iar asta e pentru 4K Ultra, deci tot ce-i peste e bonus.

Totuși, deși e mișto să te joci pe mouse și tastatură ca pe vremuri cu FIFA 98, recomandarea mea e să conectezi un controller. Ajută mult în special la secvențele de platforming și atunci când trebuie să tragi cu săgețile sau să arunci proiectile în stânga și în dreapta. Dacă nu te înțelegi sub nici o formă cu L2, RT, cerc, Y sau orice alte butoane își mai au locul pe un controller, merge ok și din tastatură, deci nu ai de ce să îți faci griji.

Prince of Persia

Pe parte de optimizare și bug-uri… nu prea am mare lucru de raportat. Nu m-am lovit de bug-uri game breaking pe tot parcursul celor 25 de ore, ci doar de câteva minore care nu au impactat prea tare experiența. Construit pe Unity, echipa de la Ubisoft a reușit să facă jocul să ruleze curat pe toate platformele, o performanță lăudabilă în climatul actual al jocurilor grăbite și neterminate.

Concluzie

Ei bine, Prince of Persia The Lost Crown nu este nici pe departe un joc grăbit sau neterminat. În schimb, am primit un Metroidvania autentic și extrem de bine realizat și de produs, cu o poveste interesantă și un gameplay precis și mega fun. Lumea pe care o străbați este plină de secrete și de recompense care abia așteaptă să fie găsite, secțiunile de puzzle sunt complexe și îți vor pune serios reflexele la încercare iar performanța este ireproșabilă, în special pe acum anticul Switch.

Costă 50 de euro în versiunea standard și 60 în cea Deluxe, un preț corect zic eu ținând cont de lungimea de aproximativ 25 de ore și de calitatea acelor ore. Nu te lasă să te plictisești prea des și, în ciuda unor mici probleme de ritm atunci când vine vorba de firul narativ, Prince of Persia The Lost Crown este o adevărată reușită.

Prince of Persia

Mi-a fost foarte greu să pun jos controller-ul după ce l-am terminat, deoarece tot timpul există un coridor nou sau o cameră greu accesibilă care merită explorată, și tocmai de asta Prince of Persia The Lost Crown primește nota 9,5!

Sunt convins că va rămâne în istoria genului drept unul dintre cele mai bune exemple de un titlu Metroidvania, și sper ca ăsta să nu fie un one-off și că Ubisoft vor continua să exploreze genul ăsta de joc. Chiar și așa, au făcut o treabă demențială din prima! În rest, sper că ați avut un final de an grozav, că v-ați distrat pe cinste și abia aștept să ne mai vedem pe aici cu multe jocuri, console și orice ține de gaming!

Articol preluat de pe zonait.ro

Sharing is caring!

shares

Published in Jocuri

ESR
ESR

Electronic Sports Romania

More from JocuriMore posts in Jocuri »

Be First to Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

shares