Gata. Te-ai hotărât să te apuci de investiții dar nu știi de unde să începi. Și atunci ai doar două variante: fie să apelezi la serviciile unor profesioniști care să aibă grijă de banii tăi, fie să începi să te documentezi, să studiezi, să aloci timp etc. pentru a lua decizii profitabile.
În mod evident, prima variantă este întotdeauna cea mai fezabilă în condițiile în care nu ai cunoștințe economice. Glumind un pic, cu toții ne pricepem la politică, fotbal, decorațiuni interioare etc. iar dacă nu ne pricepem căutăm pe Google. Ei bine, din propria experiență dar și din cea a clienților cu care am interacționat, „lecțiile” pe care le primim atunci când ne aruncăm cu capul înainte și investim după ureche sunt unele dintre cele mai scumpe.
Indiferent dacă te decizi să investești în fonduri administrate de societăți specializate sau să iei singur propriile decizii de investiții, există două modalități mari și late de investiții: investiții active și investiții pasive.
Investițiile pasive sunt cele care replică, de obicei, un indice al pieței, adică investesc în companiile care fac parte din indicele respectiv conform ponderilor fiecărei companii. Este o strategie pe termen lung, de tip buy and hold (eng. – cumpără și păstrează). Scopul este de a obține un randament egal cu randamentul indicelui respectiv, fiind strategia preferată, de obicei, de fondurile de pensii sau de cele care investesc pe termen lung.
Fondurile de investiții ce replică evoluția unui indice nu au nevoie de un manager de fond sau de analiști financiari care să analizeze companiile, așadar aceste fonduri ar trebui să aibă comisioane de administrare mai mici.
În ultimi ani au devenit foarte populare ETF-urile (Exchange Traded Funds). Acestea funcționează exact ca un fond de investiții ce investește într-un indice, cu diferența că sunt cotate la bursă, au comisioane de administrare mai mici și tocmai de aceea sunt mai rentabile și mai lichide în comparație cu fondurile de investiții.
Care sunt avantajele investițiilor pasive?
- avantajul principal al acestui tip de strategie este că investițiile se fac în companiile componente ale indicelui fără a mai fi necesară trecerea printr-un proces complicat de analiză fundamentală sau analiză tehnică.
- costurile sunt mult mai scăzute decât în cazul unor investiții active, care necesită tranzacții mai active și deci comisioane plătite mai mari.
- statistic, randamentele obținute sunt mai ridicate decât în cazul investițiilor active iar riscul asociat este mult mai mic, datorită diversificării obținute prin investiția în indice.
Investițiile pasive nu aduc randamente ridicate iar mulți investitori văd numai creșterile exponențiale, de 10-15-20 de ori într-o perioadă relativ scurtă, ale unor companii. Tocmai lipsa acestor randamente ridicate nu este văzută cu ochi buni de către investitorii individuali, mulți având un comportament de jucător de ruletă, ce văd investiția bursieră ca o modalitate de îmbogățire rapidă în loc de o creștere medie anuală ce poate aduce un randament bun peste ani.
Investițiile active presupun adoptarea unei strategii cu tranzacții mai frecvente cu scopul de a obține un randament mai mare decât cel al indicelui pieței. Acest tip de investire presupune un nivel mai ridicat de expertiză financiară pentru a determina la ce companie merită să cumperi acțiuni precum și momentul propice pentru a face o cumpărare sau o vânzare.
Be First to Comment