Astazi vreau sa vorbim despre NBA 2k20, ultima intrare in seria deja celebra de jocuri dedicate baschetului. Nu va fi insa un review, ci mai de graba o discutie in care vorbesc din perspectiva omului care nu cunoaste acest sport si care nu a jucat niciun alt joc din serie. Vreau sa scot in evidenta cateva aspecte care mi-au / nu mi-au placut si sa ofer o parere obiectiva.
Primul lucru pe care vreau sa-l adresez este gameplay-ul, desigur. NBA 2k20 se lauda cu faptul ca a reusit sa recreeze sportul aproape perfect, oferind cel mai realistic control al jucatorilor de pana acum gratie unul motor de miscare cu totul nou care include chiar si stiluri specifice doar anumitor sportivi. Eu am reusit sa prind fraiele destul de rapid, fiind asemanator cu FIFA in anumite aspecte. Jucatorii se misca bine, par a fi chiar persoane, nu doar niste robotei programati sa alerge dupa o minge. Este destul de simplu sa te prinzi cum sa pasezi si sa sutezi, iar apararea, chiar daca dificila la inceput, poate fi facuta cu un singur buton odata ce te prinzi de miscare.
M-am distrat cu modul de baschet in curtea scolii, care te lasa sa joci fie unu la unu fie in echipa, doar pe jumatate de teren, la un singur cos. Fara reguli, fara antrenori si fani care sa iti deranjeze chi-ul de mare baschetbalist. Este singura parte a acestui joc in care pot spune ca mi-a facut placere sa stau, restul modurilor de joc fiind intre frustrante si stupide, dar despre asta mai tarziu.
Grafica lui NBA 2k20 este si ea la standardele anului 2019 ca sa zic asa. Nu stiu cum sa descriu altfel, doar ca am vazut anumite animatii si lucruri pe care le fac jucatorii, pe care cu siguranta le-as iubi daca ar fi introduse si in FIFA. Modul in care ii mai vezi pe marginea terenului incurajandu-si coechipierii si pauzele animate de majorete aduc un plus de autenticitate.
Haideti insa sa vorbim despre elefantul din incapere; motivul pentru care nu am vrut sa fac un review al acestui joc. NBA 2k20 este un dezastru din multe puncte de vedere, highlight-urile fiind bug-urile care efectiv fac jocul, ei bine, nejucabil si microtranzactiile super-agresive. Ah, si cine s-a gandit ca ar fi o idee buna sa bage reclame in loading screen-ul unui joc?! Lasand loot box-urile si alte smecherii de marketing de o parte, sa revenim la joc. NBA 2k20 nu ar fi un joc rau, daca nu ar include timpi lungi de asteptare, crash-uri complet intamplatoare si bare de reputatie, alaturi de sisteme de progresie care se blocheaza. Acestea sunt problemele tehnice ale jocului, care insa are cateva probleme si pe partea de moduri de joc, cum am amitit si mai sus.
Daca vrei sa joci un meci de baschet cu un prieten sau sa dati un meci scurt pe jumatate de teren in kick-off, este ok. Daca incerci sa intri in myClub, o copie ieftina de Ultimate Team a celor de la FIFA, lucrurile incep sa se schimbe. Acest mod de joc poate fi descris cel mai usor printr-un cuvant greu de pronuntat: „microtranzactii”. Am mai incercat si modul de cariera, dar asa de bun a fost, incat mi-a dat crash chiar la inceput, de vreo trei ori, astfel am renuntat.
Imi pare rau sa vad ca un joc care stiu ca are un fan-base destul de mare a picat victima unui marketing agresiv si a unui publisher lacom care au reusit sa distruga experienta pentru fanii seriei si sa o faca inaccesibila pentru noi-veniti ca si mine. NBA 2k20 este un joc bun in esenta sa de simulator de baschet, dar din pacate, este o experienta frustranta per total pe care nici macar fanii infocati nu o pot gasi distractiva, oricat si-ar dori. Am refuzat sa fac un review in care sa acord note deoarece, pentru prima oara, pot spune ca mi-ar parea rau sa depunctez pentru probleme care nici macar n-au legatura cu jocul si sportul in cauza.
Be First to Comment