Review Borderlands 3 – Aventura continua!

Este o zi insorita pe Pandora, caldura domina pamantul, Skagii latra si scuipa acid iar un mic psycho alearga de colo-colo cautand o ocupatie intr-o lume care deja a devenit plictisitoare. Mai, mai ca-mi aminteste de orasul meu natal de provincie in care rutina zilnica ajunsese sa ma cucereasca incetul cu incetul si imi cautam evadarea in marea capitala. Bine, n-aveam pe atunci o cheie legendara care putea deschide portile a mai multe vault-uri din intreaga galaxie, dar acum situatia se schimba cu Borderlands 3.

O calatorie interstelara

Povestea lui Borderlands 3 te pune in rolul unuia dintre cei patru eroi; Amara, o sirena care are ca specialitate magia, FL4K, un fel de tata robotilor care se foloseste de o armata de minioni metalici pentru a castiga luptele, alaturi de Zane, un luptator istet care se foloseste de clone pentru a-si ameti inamicii si Maze, o specialista a armelor grele care isi poate chema in ajutor un robotel care-mi aminteste mult de titanii din Titanfall.

Premisa povestii este simpla si se aseamana cu jocurile precedente. Esti un vault hunter care vrea sa deschida poarta spre bogatie, putere si pace in lume. Saaau, orice Dumnezeului se ascunde in spatele acelei porti. Doar ca de aceasta data, nu doar planeta Pandora este casa unei asemenea comori, astfel vei ajunge sa te imbarci intr-o calatorie pe mai multe planete foarte diverse in cautarea tuturor vault-urilor. In aceasta aventura vei intalni eroi din jocurile precedente, printre care Lilith si Zer0, dar si NPC-uri indragite ca Ellie si Moxxie.

De asemenea, avem si doi antagonisti noi; doi gemeni care si-au creat o lume distopica in care ei sunt vedetele. Sunt o analogie a societatii stricate in care traim, in care popularitatea si viata „perfecta” se vad pe retelele de socializare si unele personaje ar fi gata sa faca orice pentru 15 minute de faima.

Aceeasi reteta, extra condimente

Multi oameni s-ar putea plange de faptul ca Borderlands 3 este fix acelasi joc ca si precedentele doua titluri si chiar daca nu ar fi prea departe de adevar, tocmai asta face ca seria Borderlands sa fie indragita de atat de multi oameni. Pana la urma este un loot-shooter care a definit genul si este caracterizat de umorul cu care incanta jucatorii si grafica cell-shaded care aminteste de benzile desenate.

Ce este acest joc? Este un titlu in care va trebui sa impusti adversari la tot pasul, in care va trebui sa cauti mereu arme mai bune si sa te joci cu arsenalul pana reusesti sa gasesti combinatia potrivita pentru tine. Este un joc atat de liber si de nebun incat iti permite sa devii creativ si sa faci totul cum te taie capul. Ca am vorbit de arme, un lucru cu care si cei de la Gearbox s-au laudat este includerea unui „bazalion” de metode prin care sa-ti imprastii adversarii de pe diferitele planete ale jocului. Inca incerc sa-mi gasesc un set-up potrivit iar in acest moment am cate o arma din fiecare categorie, dar in ultima vreme, cam in fiecare joc pe care pun mana, incep sa ma indragostesc de clasicele pistoale, iar Borderlands 3 are o galagie din astea. De la revolver, la pistoale care pot fi transformate in SMG-uri cu gloante care incendiaza adversarii, gasesti orice iti poti imagina. Ah da, am uitat de un lucru introdus in noul joc: ARME CU PICIOARE!!!!

Vehiculele au vazut si ele cateva aditii, iar acum poti crea masina perfecta pentru tine. Ai paint-jobs diverse, poti sa schimbi armele, sa adaugi armuri sau elemente speciale vehiculelor. Iar cand vine vorba de acestea, au fost diversificate, pentru a avea un mijloc potrivit pentru orice locatie din joc.

Ca am tot inceput sa vorbesc de locatii. Cred ca asta este cea mai buna si meritata schimbare pentru Borderlands 3. Faptul ca acum exista o planeta care gazduieste o intreaga metropola schimba peisajul destul cat sa dea un aer proaspat unui joc care avea nevoie de ceva mai mult decat un desert. O sa recunosc faptul ca Borderlands 2 m-a cam lasat rece, dar asta din cauza faptului ca nu avea o atmosfera chiar unica. Primul joc a fost ceva care m-a luat prin surprindere, dar al doilea mi s-a parut prea mult din primul. Pre-quelul nu a vazut lumina PC-ului meu chiar daca am auzit ca este bun si am asteptat cuminte sa pun mana pe urmatorul mare titlu al francizei.

Poate va intrebati: „Cu ce te cari intre planetele astea?” Ei bine, aici intra in joc Sanctuary III. Aceasta naveta imi aminteste putin de naveta din Star Trek si gazduieste un fel de headquarter pentru un vault hunter legendar (adica tu, desigur). De aici vei putea sa-ti cumperi arme, sa vinzi, sa primesti misiuni (majoritatea misiunilor principale de aici le iei) si sa interactionezi cu diverse personaje pe care le deblochezi pe parcursul povestii.

Am pomenit mai devreme ceva de grafica cell-shaded. Ca o mica lectie de istorie, primul Borderlands ar fi trebuit sa fie lansat cu o grafica realista, total diferita de ceea ce stim acum, dar cineva din departamentul de art direction a venit cu o idee care a creat grafica nemuritoare de care ne bucuram si acum, la aproape 10 ani de la data aparitiei primului joc din serie. Nu stiu insa daca este din fericire sau din pacate, dar grafica nu s-a schimbat prea mult. Da, este cartoonish si tot, dar sunt destule lucruri pe care Gearbox le-ar fi putut imbunatati pe partea aceasta. Am observat adaugirea unor texturi ceva mai finisate, cateva efecte de particule si fum/abur/umbre mai realiste, dar nimic masiv, iar pentru 2019, nu stiu cat de multi oameni vor mai aprecia aceasta directie.

Sunt si probleme aici si inca ma intreb cum au reusit sa le provoace. O sa ma flexez putin si o sa recunosc ca ma joc pe un RTX 2080, iar la detalii Ultra si rezolutie 1440p, media mea din ce am urmarit „la ochi”, a fost undeva la 80-85 de FPS-uri cu cateva drop-uri. Nu zic ca nu e bine, dar pentru grafica asta si cateva efecte, mi se pare totusi un hit destul de puternic pentru o placa video care se descurca mai bine in Gears 5 spre exemplu. De asemenea, m-am panicat aiurea cand am avut artefacte, doar ca sa descopar ca sunt cateva glitch-uri vizuale care au cam stirbit jocul asta si la care Gearbox inca lucreaza.

O alta componenta „puternica” a acestui titlu este partea auditiva. Dialogurile, muzica, grohaielile si miorlaielile scoase de orataniile care te ataca din toate directiile. Imi era dor de haosul asta auditiv. Sa le luam putin pe rand. Dialogurile sunt interesante. Stiu sa spuna povestea fara sa te plictiseasca si sunt presarate cu glume (pe care unii le considera „rude”, dar fie-n bafta lor) iar vocile pe care echipa de productie le-a ales pentru actori se potrivesc cu atmosfera nu foarte serioasa a jocului. Alt lucru care imi place este galagia facuta de tintele tale in miscare. De la urlete ragusite, la sunete asemanatoare cu ale cainilor scoase de skagi si diverse mormaieli pe care le scot psycho, sau eu dimineata, fac din Borderlands 3 nu doar o experienta vizuala, ci si auditiva, care pastreaza aura ludica a jocului.

Povestea merge mai departe

Iata-ne ajunsi si la capatul acestui articol, ceva mai scurt decat uzual, dar in care am simtit nevoia sa nu ma leg de o structura anume, ci sa vorbesc despre Borderlands 3, in modul in care am si jucat acest titlu. Este sloppy, plin de greseli, fara un cap sau o coada. Este o lume nebuna si tocmai d-asta iubesc acest joc! Il recomand oricui s-a saturat de seriozitatea impusa de lumea reala si de regulile carora ne supunem zilnic. Alaturati-va mie si haideti sa aruncam chestii in aer 😀